Investigatii medicale
Carcinom mamar invaziv NST-Cat a durat pana am primit diagnosticul? (I)
iunie 21, 2017
Dupa ce am primit trimiterea pentru ecografie am inceput sa caut cu infrigurare o programare cat mai repede.
Am vorbit cu o prietena foarte buna despre temerile mele si mi-a povestit ca stie pe cineva care s-a operat de cancer mamar si care este patient coach la Donna Medical.
Dupa ce sunasem la diverse clinici private, care ma programau la ecografie peste o luna, am sunat si la Donna Medical si intamplator cineva isi anulase programarea si puteam veni in ziua respectiva.
Era la un domn doctor si m-au intrebat daca ma deranjeaza acest lucru.
Era la un domn doctor si m-au intrebat daca ma deranjeaza acest lucru.
Nu am facut niciodata o diferenta intre femei sau barbati indiferent de specialitatea medicala, am considerat ca sunt medici si nu trebuie sa existe un disconfort sau o prejudecata in legatura cu sexul, asa ca am acceptat imediat si m-am dus la ecografie. Clinica mi s-a parut micuta dar cocheta, cel mai probabil focusata pe cancerul la san.
Am intrat in cabinet si am fost intrebata despre istoricul medical, si am spus cu parere de rau si oarecare jena de prostia mea, ca eu am crezut ca daca am avut un nodul la 15-16 ani si mi-a fost extirpat, nu avea sa imi apara niciodata altul si am incheiat povestea cu nodulii.
A inceput consultul si ce crezi? Nodul la ora 10, nodul la ora 11, posibil nodul la ora 12, noduli, noduli numai asta auzeam si ganglioni suspecti. Atunci m-am gandit...m-am dat naiba o sa imi scoata sanul.
Culmea e ca nu m-am gandit la cancer, eu ma gandeam ca imi scoate sanul, ca avusesem oroarea aceea din Fundeni cu femei fara un san si acum o sa fiu si eu una dintre ele, asa ca am zis ca o sa refuz si asta e.
Termin ecografia si intreb ce e de facut? imi spune ca cel mai probabil va trebui sa scot ganglionii, si un nodul care este suspect. Zic hai ca e bine, stiam de la prima operatie ca am plecat pe picioarele mele si oricum ma obisnuisem cu cicatricea, nodul era foarte mic, deci si cicatricea urma sa fie foarte mica...aia e.
Apoi medicul mi-a zis ca trebuie sa vorbesc cu un chirurg dar inainte trebuie sa fac o serie de investigatii, printre care si mamografie.
Intreb pentru ce sunt investigatiile si apare in discutie cuvantul cancer: pentru a vedea mai bine daca este intr-adevar cancer,
pentru a vedea daca s-a extins,
pentru a vedea daca s-a extins,
Am multumit si am iesit din cabinet, nu stiu cum, nu stiu pe unde si m-am dus direct la baie si am inceput sa plang instantaneu, atunci am realizat cat de aproape este pericolul, si ca trebuie sa fac ceva pentru a afla gravitatea situatiei.
Am inceput sa fac programari la cat mai multe investigatii medicale, inclusiv cele recomandate de medicul de la ecografie. Mai mult, mi-am pastrat programarea la ecografie pe care o facusem la alta clinica pentru a avea o a doua opinie.
Urmatoarea investigatie a fost mamografia. 
Mamografia a fost pentru mine cea mai urata experienta si cred eu inutila. Am facut-o tot la Donna medical la cateva zile dupa ecografie. Am ales Donna pentru ca citisem pe internet ca au un tomograf foarte nou si performant cu tomosinteza, nu stiam ce insemna asta dar citisem pe net ca nu este deloc dureros si ca este foarte bun.
Eu am sanii foarte mici si recomandarea era sa prinda si ganglionul de la axila.
Eu habar nu aveam cum se face o mamografie dar atunci am aflat ca de fapt iti pui sanul pe o suprafata iar apoi vine partea de sus a aparatului si ti-l fixeaza/striveste pentru a putea fi vazut pe film. A fost oribil, doamna doctor care imi facea mamografia spunea ca nu stau bine, ca nu vede nimic, cred ca m-a asezat de 5 ori pe aparat, ma durea, ma luasera transpiratiile si imi pierdusem si eu si ea rabdarea ORIBIL. Si asta ca sa imi spuna ca si ecografia ca am ganglioni suspecti si un nodul cu aspect spiculiform.
Primul consult la chirurgie
Intamplator era un medic chirurg in clinica si medicul care imi facuse ecografia si citise rezultatul mamografiei, l-a rugat sa imi acorde o consultatie. Cand am intrat in cabinet, s-a uitat pe ecografie si mamografie si mi-a zis...da...trebuie sa programam operatia, puteti sa veniti luni? (era miercuri)
Evident m-am speriat si am intrebat ce fel de operatie, si mi-a zis ca trebuie scos nodul si ganglionii si analizati iar daca ies pozitivi trebuie sa fac chimioterapie.
Atunci am inceput sa dau inapoi si sa intreb daca nu putem afla altfel ce sunt, cum adica chimioterapie?
Nici nu ma gandisem ca mai e nevoie de chimioterapie daca ii scoate. Atunci mi s-a explicat ca am un scor BI-RADS (Breast Imaging-Reporting and Data System) 4,5 pentru sanul drept si 3 pentru sanul stang.
Era 4.5 din 5, asta insemna ca este aproape sigur ca este tumora maligna si la maligna cu ganglioni invadati pozitivi e nevoie de chimioterapie.
Am luat datele de contact si am iesit din cabinet. Operatia urma sa aiba loc la Fundeni.
Urmatoarea programare: a doua ecografie.
Trecusem de socul initial si eram focusata pe gasirea diagnosticului si pasii spre rezolvarea problemei. Deja nu mai plangeam, nu stiam exact ce voi face dar ma gandeam ca asta e, daca e sa mor am avut o viata frumoasa, nu am copii, nu are cine sa planga dupa mine, hai ca poate totusi nu e malign, dar daca e trebuie sa existe o solutie.
Hai Zoe fi barbata!- era o nebuloasa in capul meu.
A doua ecografie am facut-o in pauza de masa de la birou. M-am dus undeva in Baneasa, m-am asezat pentru ecografie, am zis ca nu am mai facut niciodata ecografie dupa operatie, m-am simtit foarte vinovata apoi pentru aceasta minciuna dar mi-am zis ca e bine ca medicul sa fie obiectiv si sa nu fie influentat de diagnosticul de la ecografia anterioara.
De data aceasta era o doamna doctor, si pe masura ce imi facea ecografia observam ingrijorarea si nelinistea din vocea ei. Era aproximativ acelasi rezultat numai ca scorul BI-RADS era acum 5 si nu 4.5 iar recomandarea dansei era sa fac imediat o biopsie. Atunci mi s-a aprins un beculet si mi-am zis da, cred ca o biopsie este o idee mai buna decat o operatie.
Asa macar stiu ce am fara sa iau masuri radicale. Astfel consider ca a doua ecografie nu a fost inutila precum mamografia si m-a adus cu un pas mai aproape de diagnostic.
Am inceput sa fac programari pentru biopsie, dar gaseam numai peste 2-3 saptamani.
Vizita la un medic oncolog (al doilea).
Deja
incepusem sa intreb si sa ma consult in stanga si in dreapta cu prietenii care stiam ca
avusesera pe cineva in familie cu cancer si astfel am ajuns sa am
recomandari pentru cei mai buni specialisti in domeniu.
Prietenii
au inceput sa vina cu solutii si ajutor si asta m-a ajutat foarte mult
dar m-a si derutat pentru ca nu stiam ce sa aleg, incotro sa merg.
Asa am ajuns la un medic oncolog foarte bun.
Aveam
2 ecografii, o mamografie si un ganglion umflat.
Acest medic pentru mine a fost Dumnezeu.
M-a adus in Rai si in Iad in acelasi timp pentru ca mi-a vorbit de foarte multe optiuni si realitati ale unui diagnostic atat de crud incat am ramas socata, noroc ca am fost cu prietena mea care si-a notat toata discutia si pasii pe care ar trebui sa ii urmez.
Mi-a zis ca cel mai probabil este o tumora maligna si daca ar fi sa parieze ar crede ca este triplu negativ cu BRCA1, si in acest caz va trebui sa fac dubla mastectomie profilactica, dar ca e bine sa incep cu chimioterapie.
Cand am auzit dubla mastectomie mi-a cazut cerul in cap, am zis ca in niciun caz eu nu imi scot sanii ca mai bine mor si aia e. Apoi mi-a zis ca de ce sa mor, ca cel mai probabil dupa dimensiunea tumorii este stadiul 2 din 4 asta inseamna ca e bine si ca voi scapa de el si chiar voi putea face si copii.
Ca daca insist sa nu scot sanul se poate pune un marker pe tumora pentru ca e posibil sa dispara dupa chimioterapie asa chirurgul va sti unde sa taie si imi va face sector.
Zic, ah bine, deci pot face sector cum planuiam, totul bine.
Apoi imi spune ca daca vreau copii ar fi bine sa imi recoltez ovocitele pentru ca ele vor fi afectate de chimioterapie si e mai sigur sa le am salvate.
Acest medic pentru mine a fost Dumnezeu.
M-a adus in Rai si in Iad in acelasi timp pentru ca mi-a vorbit de foarte multe optiuni si realitati ale unui diagnostic atat de crud incat am ramas socata, noroc ca am fost cu prietena mea care si-a notat toata discutia si pasii pe care ar trebui sa ii urmez.
Mi-a zis ca cel mai probabil este o tumora maligna si daca ar fi sa parieze ar crede ca este triplu negativ cu BRCA1, si in acest caz va trebui sa fac dubla mastectomie profilactica, dar ca e bine sa incep cu chimioterapie.
Cand am auzit dubla mastectomie mi-a cazut cerul in cap, am zis ca in niciun caz eu nu imi scot sanii ca mai bine mor si aia e. Apoi mi-a zis ca de ce sa mor, ca cel mai probabil dupa dimensiunea tumorii este stadiul 2 din 4 asta inseamna ca e bine si ca voi scapa de el si chiar voi putea face si copii.
Ca daca insist sa nu scot sanul se poate pune un marker pe tumora pentru ca e posibil sa dispara dupa chimioterapie asa chirurgul va sti unde sa taie si imi va face sector.
Zic, ah bine, deci pot face sector cum planuiam, totul bine.
Apoi imi spune ca daca vreau copii ar fi bine sa imi recoltez ovocitele pentru ca ele vor fi afectate de chimioterapie si e mai sigur sa le am salvate.
Deja
mi se parea de domeniul fantasticului, oare este posibil asa ceva in
Romania, cred ca medicul acesta a fost pe la prea multe conferinte pe
afara si imi citeste din carti....de ovocite imi arde mie acum?
Apoi
isi suna o colega si ii spune ca are pe cineva in birou care are nevoie
urgenta de biopsie si o roaga sa o faca astazi fie si la sfarsitul
programului iar apoi sa imi puna un marker pe tumora.
Mi
se parea ireal, eu aveam programare la biopsie peste 3 saptamani si
acum era posibil sa o fac imediat?
Aia e, stau pana la sfarsitul programului numai sa o fac azi.
Primisem atatea informatii care ma adusesera de la agonie la extaz si am stiut ca acesta este omul de care ma voi agata pentru a ma "salva".
Aia e, stau pana la sfarsitul programului numai sa o fac azi.
Primisem atatea informatii care ma adusesera de la agonie la extaz si am stiut ca acesta este omul de care ma voi agata pentru a ma "salva".
